”Lupul electric” sau varianta românească a maşinilor Tesla

”Lupul electric” sau varianta românească a maşinilor Tesla

Românii sunt foarte inventivi când vine vorba de exploatarea soluţiilor alternative …

Într-o eră a tehnologiei avansate, dar și într-o perioadă în care rezervelor mondiale de combustibil li se prognozează doar câțiva zeci de ani de viață,  fizicienii nu așteaptă golirea rezervoarelor planetare și gândesc noi surse de energie. Așa s-a născut, la Râmnicu Vâlcea, în laboratoarele Institutului Național de Criogenie și Separări Izotopice (INCSI), cele mai moderne din Europa, prima mașină care merge cu ”pile” de hidrogen.

”Putem să o vedem?”, adresăm, firesc, întrebarea ”părinților” primului autoturism din România care merge cu pile de combustibil. Răspunsul afirmativ al specialiștilor ne-a purtat într-o curte interioară a institutului dotat cu echipamente ultramoderne, făcute la comanadă de specialiștii japonezi. După câțiva pași făcuți într-o anumită zonă cu restricții severe de securitate, am fost ajunși din urmă de o dubiță albă acoperită de desene stilizate. Fără ca măcar să fi auzit cel mai mic sunet al unei mașini aflată în mers, ”Lupul” ajunsese în spatele nostru, pregătit pentru demonstrație. ”Silențios. Atât de silențios încât pentru șoferii învățați cu mașinile obișnuite, care produc anumite zgomotele în mers, ar putea fi un mic impediment. Nu o simți, nu poți să o judeci după <respirație>”, ne explică, mai în glumă mai în serios, prof. dr. Fizician Mihai Varlam, unul dintre specialiștii care, în doar câteva luni, l-a zămislit pe ”Lup”. Practic, ”perioada de incubație” a mașinii a fost un pic mai mare de jumătate de un an, socotind intervalul de timp dintre momentul în care fizicienii au așezat pe hârtie primele calcule și cel în care dubița a ieșit din laboratorele de testări ale institutului și a fost chiar înmatriculată. ”Record mondial în era cheltuielii banului. Dar în mod cinstit și corect”, spune și prof. univ. dr. fizician Ioan Ștefănescu, directrorul INCSI. Apoi, încep să curgă informațiile despre prima mașină electrică 100% românească. Așa aflăm că hidrogenul care alimentează ”Lupul” – aflat încă la stadiul de mașină hibridă -, nu arde, ci încarcă din mers pila de combustibil printr-un proces de reacții chimice. Autonomia dubiței, ce este alimentată numai cu hidrogen, este acum de 180 de kilometri, dar fizicienii încearcă, prin noi experimente și teste, să o ”împingă” undeva spre 300 de kilometri.

În Italia, maşinile electrice sunt folosite de primării

”Mai avem de lucru la greutate care, acum, este destul de mare (n.r. 500 de kilograme), la sistemul de alimentare și la automatizări. Poate chiar și la design”, ne-a dezvăluit prof. Ștefănescu o parte din viitoarele proiecte care vizează autoturismul electric.

Cât va mai dura până ce ”Lupul” va scoate capul pe piață, așa cum s-a întâmplat în țări ca Italia, unde mașini electrice sunt folosite la utilitățile orășenești, mai precis servicii de salubritate, apă şi canal, nu se poate ști cu exactitate. Toată lumea speră că într-un viitor cât mai apropiat. Acum, el este în zona ”demo” unde oamenii în halate, fizicienii care l-au gândit, s-au oprit. Un producător interesat de fabricarea în masă, scăderea prețului care acum este de 120.000 de euro – considerat destul de prohibitiv pentru performanțele și design-ul actuale ale mașinii -, îmbunătățirile care ar putea aduce un minus de greutate, dar și un surplus de viteză față de cei 100 km/h pe care îi poate atinge în ceva mai mult de 13 secunde, i-ar putea convinge pe șoferi să renunțe la clasicele autoturisme alimentate cu benzină și să se urce la volanul unei astfel de mașini a viitorului.

Mașina are pe bord indicatori care arată nivelul de încărcare a bateriei

 

”Mașina este una electrică. Pentru a i se mări autonomia de parcurs, care este principala problemă la o mașină electrică, bateria este încărcată de o pilă de combustibil cu hidrogen. Bateriile sunt în carcasa mașinii, pe podea. În dubă sunt sistemele energetice electrice de conversie a energiei de la pilă pentru baterii și rezorvorul de hidrogen. Mașinile adevarat comerciale, experimentale făcute de firmele mari, au bateriile de hidrogen turnate în podeaua mașinii. Așa spatiul este mai mare. Autonomia este dependentă de cât de mult hidrogen poţi să pui. Mașina, care este o primă formă, are pe bord indicatori care arată nivelul de încărcare a bateriei, dar și câți kilometri mai are de parcurs mașina”,  ne-a explicat prof. dr. fizician Mihai Varlam.

Tehnologia pilei electrice a  ”Lupului Electric” va fi folosită şi la îmbunătăţirea randamentelor caselor pasive. Concret, este vorba despre  acele locuinţe care îşi asigură energia electrică, de la Soare, cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Ce fac aceste sisteme noaptea? Simplu: energia electrică produsă ziua în surplus este transformată de electrolizoare în hidrogen, care se înmagazinează uşor. Noaptea, sistemul transformă hidrogenul din ”depozit” în energie electrică.

Revenind  la maşină, duba consumă, în faza de prototip, care va fi îmbunătăţit, 60 de lei la suta de kilometri. O dubă identică, alimentată cu benzină parcuge 100 de  kilometri cu o investiţie cuprinsă între 45 şi 50 de lei, în funcţie de puterea motorului şi de regimul de încărcare.

continuarea aici

 

loading...

Adauga si tu un comentariu!

comentarii

CATEGORIES
TAGS
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)
Disqus ( )