Un hectar de teren agricol dintr-un sat românesc este de trei ori mai scump decât în Olanda!

Un hectar de teren agricol dintr-un sat românesc este de trei ori mai scump decât în Olanda!

 

În localitatea Matca din judeţul Galaţi, hectarul de teren agricol a ajuns să coste şi peste 30.000 de euro. Circa 3.000 dintre cele 8.000 de hectare ale localităţii sunt cultivate cu legume, din care 800 de hectare sunt acoperite cu solarii. O şesime dintre solariile României sunt la Matca, iar producţia anuală de legume depăşeşte 200 de milioane de kilograme.

De ani buni, comuna gălăţeană Matca a ajuns să fie cunoscută pe mai tot teritoriul României (ba chiar şi în numeroase ţări europene), „vinovate” de această faimă fiind legumele produse în cantităţi industriale aici. Deşi acum vreo şase decenii, când renumele aşezării începea să crească, cei care „duceau greul” erau pepenii (la acerbă concurenţă cu cei de Dăbuleni), între timp centrul de greutate a balansat că roşii şi castraveţi, capitol la care mătcaşii se bat pentru clienţii din Europa cu marii producători legumicoli din Turcia, Bulgaria sau Ungaria. Că afacerea merge bine stau mărturie nu doar cantităţile uriaşe vândute de mătcaşi, cât faptul că, efect direct al prosperităţii, hectarul de arabil a ajuns să coste sume ameţitoare la Matca: undeva între 30.000 şi 40.000 de euro, adică de două-trei ori mai mult decât terenurile agricole din Olanda sau din Franţa. O şesime din solariile României sunt la Matca Deşi poate părea ciudat, o şesime dintre solariile din România se găsesc la Matca. Cifrele indică faptul că la nivel naţional sunt aproape 5.000 de hectare de solarii, dintre care 800 de hectare se găsesc în Matca. Mai nou, tot mai mult comune din zonă (aflată în imediata apropiere a oraşului Tecuci) au prins gustul afacerii cu legume în spaţii protejate, aşa că solariile din Matca, Corod, Cudalbi, Drăgăneşti şi Comeşti acoperă circa 1.000 de hectare, deci cam o cincime din suprafaţa cultivată „sub folie” în România. De altfel, din câte spune primarul comunei, Nelu Costea, legumicultura este principala ocupaţie a locuitorilor aşezării, care numără peste 12.000 de suflete. „Toată lumea de la noi are solarii, fie că vorbim despre fermieri sau despre profesori ori salariaţi ai primăriei. Doar copiii şi bătrânii neputincioşi nu muncesc în solarii”, spune primarul Costea, el însuşi un priceput fermier. O aşa afacere extinsă a lăsat, evident, urme adânci pe faţa localităţii, care nu seamănă cu nicio altă aşezare românească. Văzută de departe, Matca luceşte în soare ca o imensă întindere de apă. Fiecare curte este practic acoperită cu folie din polietilenă, aşa că doar imobilele mai înalte ies în evidenţă, ca nişte insuliţe în uriaşa întindere lucitoare.

Nici comerţul nu este unul tipic în sat. „La noi sunt mai multe magazine de folie şi de alte lucruri necesare agriculturii, decât magazine obişnuite”, glumeşte primarul. Cât despre magazine de legume, cui îi trebuie, când 99,99% dintre mătcaşi au propriile solarii şi grădini de zarzavaturi? Ca urmare, totul a fost condensat într-o întinsă piaţă angro, unde sunt sute de standuri şi de unde cumpără pieţarii şi aprozarele, cale de şapte-opt judeţe. În rest, se vinde cu tirul. Nu cu lada sau cu baxul. Pur şi simplu, cu zecile şi sutele de tone, căci mătcaşii, ocupaţi cu producţia, nu prea au timp să stea la tarabă şi să vândă cu kilogramul. „Aşa a fost mereu aici la noi. Noi nu suntem pieţari, ci producători serioşi, de pe mâinile cărora iese producţie serioasă, nu câteva fire de ceapă din fundul curţii, cum e prin alte locuri”, spune, cu mândrie, legumicultorul Ionel Dobrea. O tradiţie izvorâtă în temniţele comuniste O altă particularitate neobişnuită a comunei Matca este aceea că tradiţia legumiculturii nu este, ca în restul bazinelor de profil din România, venită de peste veacuri. Aici nu s-au aciuat, ca prin alte părţi, bulgarii şi sârbii, ci ocupaţia a pătruns în comunitate cumva bizar.

De fapt, se spune că primul solar a fost construit de un fost deţinut politic, care a deprins meseria de la un coleg de celulă, închis la rândul lui tot pentru că nu era pe placul stăpânirii comuniste. Povestea primului proprietar de solar din Matca o spune chiar nepotul unui dintre primii localnici care s-au apucat de neobişnuita (pe atunci) formă de cultivarea a pământului. Se numeşte Dorin Istrate şi este, pe lângă legumicultor, şi comerciant de seminţe şi substanţe pentru agricultură. Pionierul se numea Haralambie Chicoş şi a fost cel dintâi care a ridicat un solar în sat, prin 1971. Se spune că era un om foarte cult, care se pricepea cam la de toate. Făcuse liceul economic la Bârlad, dar pentru nu prea era de acord cu comunismul a ajuns deţinut politic. „Nenea Haralambie a întâlnit, în puşcărie, pe cineva care era de loc din Balta Doamnei, Prahova, de la care a învăţat, doar în teorie, cum se face un solar, cum se cultivă legumele pentru piaţă. Eliberat din închisoare, prin 63 sau 64 a început să meargă şi să aducă răsaduri din Balta Doamnei, după care, în 1971, a construit primul solar. De la nenea Haralambie s-a molipsit vecinul de peste drum şi şi-a făcut şi el solărel. Şi tot aşa”, povesteşte Dorin Istrate.
continuarea aici
loading...

Adauga si tu un comentariu!

comentarii

CATEGORIES
TAGS
Share This

COMMENTS

Wordpress (0)
Disqus ( )